Vermicultura

Totul a pornit de la un prieten din Cluj, Florin, care a produs, de fapt nu el ci ramele, humus de rama si a inceput sa fertilizeze copaceii cu ceai de rama, da ce eu nu pot, si asa a inceput nebunia, documentare si mai departe punerea in practica

Aceasta este denumirea "oficiala" a cresterii ramelor, da a RAMELOR, daca nu stiti ramele au un rol deosebit in afanarea solului si in cel de reciclare a materiei organice, in urma trecerii ramelor prin tot felul de "mizerii", adica resturi de legume, fructe, frunze si alte cele va rezulta humusul de rama, acesta este de fapt dejectiile ramelor si are niste proprietati uluitoare, conform unor analize de laborator 

Analize de laborator :
- pH, reactia solului                                  6.7 - 7.2
- materie organica %                                 40  - 50
- humus %                                                     44
- capacitatea de retinere a apei %              95 – 200
- umiditatea initiala (%din cra)                      45
- N-NO3 azot nitric %                                   1,90
- N-NH4 azot amoniacal                              lipsa
- P fosfor hidrosolubil %                                1,12
- K potasiu hidrosolubil %                             1,44
- Ca calciu hidrosolubil %                              3,13
- Pb plumb                                                     lipsa
- Mg magneziu hidrosolubil %                       1.80
- Na sodium hidrosolubil %                            1.92
 Analizele sunt orientative si difera de la un lot la altul in functie de masa organica utilizata ca hrana.
Humusul obtinut de la ramele de o calitate medie contine de 11 ori mai mult potasiu, de 3 ori mai mult Magneziu, de 7 ori mai mult fosfor si de 5 ori mai mult nitriti fata de gunoiul de grajd!
In general, o tona de humus este de 5 ori mai eficace decat o tona de gunoi de grajd.

Tot din acest humus se obtine si ceaiul de rama, care este folosit ca ingrasamant, insecticid si fungicid, dar sub forma lichida

Avantajele extractului lichid de humus de râmă
• Poate fi aplicat pentru sistemul foliar şi radicular prin orice metodă de stropire sau irigare, sporind creşterea numerică şi dimensională a frunzelor şi a rădăcinilor.
• Extractul suprimă ciupercile dăunătoare din sol. În plus, microorganismele din extract produc hormoni, vitamine, nutrienţi, enzime, aminoacizi şi minerale necesare chiar şi plantelor tinere.
• Extractul remediază solurile afectate de folosirea îndelungată a substanţelor chimice. Prin aplicarea repetată, solul se va repopula complet cu microorganismele benefice plantelor distruse de substanţele chimice de-a lungul anilor. Acesta îmbunătăţeşte structura solului, scăzându-i densitatea şi crescându-i aeraţia.
• Creşte retenţia apei în sol, micşorând cantitatea de apă folosită la irigare cu 30 la sută.
• Aplicat după recoltare, raportul de transformare a resturilor vegetale în humus este de circa 30 de ori mai mare faţă de orice alt preparat chimic sau organic.
• Diluarea extractului obţinut prin preparare nu afectează calităţile acestuia. Se poate dilua în proporţie de la 1:10 până la 1:100, microorganismele din extract rămânând vii şi active. Proporţia de diluare este dictată doar de sistemul de irigare.
• Nu este toxic, nu arde plantele, nu are restricţii de folosire, se poate folosi în orice cultură, în seră sau pe câmp şi este compatibil cu orice fel de preparat chimic.
• Nu conţine şi nu oferă condiţii de viaţă pentru E. Coli, Salmonella sau alţi dăunători.
• Humusul de râmă din care se prepară extractul îşi păstrează caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ani de zile.
Dezavantaj
Extractul nu poate fi stocat; el trebuie să fie aplicat în maxim 12 ore de la finalizarea preparării, dacă dorim rezultate maxime.


Deci am hotarat sa incerc sa-mi fac singur ingrasamantul pentru pomisori, am sa fac pomisori sanatosi, "BIO"Pentru inceput am luat un fost ghiveci de la un pom care s-a uscat si care de fapt este o vanita de plastic cu latura de aprox 50 cm, am pus putin pamant cam 2 cm, de fapt am lasat din cel de la pom, si peste am pus coji de legume, fructe si bineanteles acestea amestecate cu bucatele mici de carton si peste am pus cateva rame, cam 30, urmand sa vad si rata de inmultire

Ramele pe care le-am folosit sunt cele banale de balegar
in final nu au mai fost doar cele 30 de rame, deoarece am ascultat de cineva de pe net, care scria ca se pot pune ramele in gunoi de la iepuri, acesta fiind singurul gunoi care nu trebuie sa steie la macerat, doar spalat de uree, mare greseala, in fiecare zi am pescuit ramele de prin curte si nu s-au potolit pana nu le-am pus in vegetale, deci acuma densitatea de rame pe suprafata este foarte mare, acm asa arata momentan marea ferma de rame :)

dupa cum se vede sunt in ladite cu gauri, vanita de jos are si ea gauri de scurgere a apei, dar daca conditiile sunt bune, ramele nu pleaca pana nu termina mancarea







Si o diversificare a "ofertei", azi am fost la padure si am adunat rame de padure, de frunze, sau cum le-o mai zice, primele pe care le-am gasit m-au speriat, sunt mult mai mari decat cele de balegar, au o culoare albicios-gri









acestea au fost puse separat intr-o galetuta in frunze luate din padure si peste aceleasi vegetale, adica ceva care arata cam asa

acuma timpul s-a facut frumos, deci zilele urmatoare am sa termin groapa si tot ce trebuie ca sa mut ramele la locul lor, vor urma detaliile :)










da, a venit si ziua urmatoare, adica ziua in care am terminat locul unde ramele mele o sa aiba casa, dupa cum se vede este pur si simplu o groapa in pamant, dimensiuni aprox 300/100/45 cm, in care am pus folie de iaz care pe fundul gropii are gauri facute cu o bredicea de 8 mm, la mijloc are o despartitura, astfel se umple cu resturi vegetale jumatate de groapa, unde sunt puse si ramele, iar cand termina de mancat si acea parte devine humus se pun resturi in cealalta parte iar ramele vor migra inspre mancare, eu putand sa adun humusul, asta seara o jumatate v-a fi populata

va urma :)