salcia plangatoare

 Candva in aprilie am taiat o bucata dintr-o ramura de salcie pe care am pus-o in pamant si gata, dupa vreo doua saptamani avea deja frunze
Dupa cum se vede si in poza avea deja lemn mort, care in timpul verii a fost relativ, curatat si dat cu LS, dar dupa ce a dat frigul, in pivnita m-am pus si am replantat salcia, ocazie cu care am separat si cele doua trunchiuri

prima zapada

iaca a venit si iarna in adevaratul sens al cuvantului
si cativa din pomisori care inca erau afara, mai globuri sa le pun :), si asta dupa vreo doua zile in care a fost frig bine, atata cat sa nu se topeasca gheata de la suprafata ghivecelor
Am sa-i las o zi, doua sa se bucure si ei de prima zapada si vor fi mutati si ei la fereala in pivnita

si cei doi monstrii, care vor nu vor isi vor petrece  iarna in curte, nu am unde sa pun la fereala asa vase, iar in pivnita nu pot sa le duc :), probabil ca voi pune o folie peste ei, astfel var avea putina protectie











si dupa 24 de ore de nins continuu

King-Kong

Daca Godzila a fost si a trecut, a venit randul altui personaj clasic si anume maimutoiul cel mare, maimutooiul am fost eu, iar mare a fost corcodusul cu care ne-am chinuit

Din nou la sfarsit de saptamana, mai exact duminica, cand oamenii normali stau acasa, dorm si ce or mai face ei, ca eu nu prea stiu, impreuna cu dom Misu, un nou membru al echipei de tacaniti din Timisoara (sper sa nu se supere prea tare ca-l fac tacanit, da-i trece lui), din nou dupa indelungi planificari, adica sambata seara pe mess i-am zis lu Misu "hai", el a zis "ok" si gata, duminica dis de dimineata, dupa cum v-am invatat, pe la 11 am mers dupa colt, cam de acolo am recoltat de data asta, si am inceput sa culegem, un corcodus micut, durata cam 10 min, super, al doilea micut, iara cam 15 min, ok, asa terminam repede,    mai ramanea timp sa facem si un mic atelier, adica o transplantare si o legare, si cum intodeauna apare un DAR, am inceput la monstrul corcodus, era bagat partial sub niste tevi d-alea mari de termoficare, pe o parte o bucata de beton, da noi viteji si pe deasupra si hotarati, am sapat frumos sa-i vedem radacinile si oau, erau acolo radacini mai groase decat mana, dar ciudat deschise la culoare si care parca doar treceau pe langa pomul nostru, noroc ca eram aproape de casa, am fost dupa topor, apoi am fost dupa o ranga, dupa ce am luptat din greu am reusit sa-l extragem, cand ne-am uitat la ceas, ora 13, deci 2 ore de munca de ocnas, a reusit si Misu sa se murdareasca pe manute, (scuze Misule, data viitoare am sa te duc dupa o ploaie zdravana) l-am adus acasa, bineanteles ca vasul cel mai mare era la Godzila, deci am plecat prin vecini, iara la vecina cu lemnele si am capatat o frumusete de lighean cum nici nu speram, ce culoare, ce patina, parca era pentru pomul meu, a mai urmat o prelucrare a partii de dedesupt, mai taiate cioate, mai curatat pe ici pe colo, astfel incit in viitor sa se aseze intr-un vas pentru bonsai si dupa cum se vede in poze cand am terminat se inserase bine, dar cine se mandreste cu asa un pom, in asa vas
Din pacate de mandrit m-am mandrit cam putin, la primul val de caldura a inceput sa deie muguri, frunze, cam de peste tot, dar la ultimul val de zapada si frig se pare ca la afectat serios, au cazut frunzele si am tot asteptat sa deie din nou, ieri a fost scos din frumosul vas si reciclat pentru foc

Godzilla

iaca e deja o saptamana de la operatiunea strict secreta si facuta in mare taina si anume recoltarea unui artar ochit de prin primavara, vara, impreuna cu Ionut in Padurea Verde si pe care sambata trecuta dupa mature chibzuinte si neavand ce face acasa am luat niste scule si am plecat la padure, sculele erau cele pe care le luam in mod normal la recoltari, iata firul povestii
dimineata tare, dupa ce totul a fost planificat in amanunt, cam pe la 11.00, dupa ce m-am saturat de calculator am sarit in sus (oare se poate sari in jos - pe teren derpt) si am plecat la padure, stiam exact pomul  si unde e, deci am luat sculele si "la treaba", dupa ce am inceput sa tai mi-am adus aminte ca trebe si poze

asta este monstrul,un artar(jugastru) fiecare ramura avea cam 5-6 m inaltime, am taiat toate cele trei ramuri la o inaltime aproximativa, zicandu-mi ca le mai ajustez acasa

iata-l taiat si cu firizul pentru dimensiuni, firizul are cam 50 cm
si dai si sapa si dai si taie, am dat de radacini mai groase decat mana, parte semiputreda, toata distractia a durat cam 2,5 ore, final in care am reusit sa scot pomisorul





aici este trofeul scos din pamant si se vede ca are si cateva radacini
am strans jucarelele le-am dus la masina si am luat si pomul, cand sa ajund la masina in fata mea padurarul (nu era neam cu mine cu toata asemanarea de nume) si m-a luat omu la intrebari si alte alea, da am scapat, probabil ca se fura lemn de pe acolo, nu a mai dat omu de tacaniti sa lase lemnu si sa duca acasa putregaiuri

odata ajuns acasa am dat de alta problema, aveam nevoie de un vas de vreo 60-70 cm / 50 cm, nu aveam nimic de asa dimensiuni, dar aveam un vas pentru bonsai de 50/36/10 cm in care cu chiu cu vai am reusit sa-l introduc(pe El, pe pom), bineinteles am folosit un substrat preponderent anorganic, am pus si ceva micoryza si acum arata asa:

nea Alecu - reloaded

dupa ce am avut "grija" de porturacaria, am continuat cu carmona (care este pe pagina ei) si azi am luat la rand doi ficusi, bineanteles ca la unu nu i-am facut poze, dar al doilea nu a mai scapat, deci acum un an si ceva am cumparat un ghiveci cu trei plante ficus, cel mai micut dintre ei este acesta

dupa ce a crescut un an, in vara a fost mutat in alt vas, unul tot de antrenament, dar mult mai putin inalt decat ghiveciul in care era si a fost si defoliat o data

astazi am hotarat ca e timpul sa-i schimb in primul rand substratul, nu eram multumit de drenajul celui in care era plantat, si totodata sa-i tund si radacinile, astfel incat sa fie de suprafata, si daca tot l-am avut in mana am facut si o tundere si o defoliere, acuma daca am gresit si nu e buna perioada o sa spuna el

 cand am facut tunderea radacinii am vazut ca aceasta era structurata cam pe 2 niveluri, eu avand nevoie doar de cele de sus, deci partea de jos a fost taiata, nu m-a lasat sufletu sa o arunc si am pus-o intr-un mic ghiveci, sa speram ca o sa lastareasca 

nea Alecu

sa revenim putin si la subiectul blogului
da, deci Alecu nu va tunde azi nici oaia, nici berbecu ci o plantuta numita "portulacaria afra", sau copacul de jad, sau copacul elefantilor, si poate-i mai spune si in alte feluri, da io nu le stiu, deci cam asa arata inainte de tundere

si dupa ce am bagat cleste, foarfeca si alte ustensile in saracul pomisor, care de fapt nu e un pomisor, ci o suculenta , cu ocazia asta am mai tras si de ramuri, pe ici pe colo

acuma sa vedem si parerea lui, a copacelului despre marele chin la care l-am obligat sa participe

unde dai si nu crapa nimica

acum doua zile am plecat pana la vecinii unguri, pe baza unor informatii cat se poate de clare, sa cumpar o componenta a substratului pentru bonsai, normal ca dupa ce am batut atata drum nu am gasit, in schimb in drumul meu am dat de o pepiniera si ca sa nu vin cu mana goala am cumparat niste pomisori, in poze sunt inainte si dupa tunderile facute

la acesta din urma ramura groasa ce merge in sus va fi taiata anul urmator, dupa ce voi face o marcotare aeriana
si daca tot am facut cumparaturi am luat si niste plantute care se folosesc la peisaje sau completare la bonsai, sau cel putin asa zic eu :)

iar dupa o zi de pauza in joaca am facut si un mic peisaj 

marea adunare

dupa o saptamana de strigari pe forumurile cu si despre bonsai am reusit sa merg la recoltat pomisori, bineantels, singur, prietenul Ionut fiind plecat la Medgidia, deci de dimineata tare ( pe la 10) am purces inafara orasului unde stiu un loc calcat de oi si deci pomisorii sunt tunsi regulat, am ochit cativa pomi si am trecut la "treaba"
iata cum se desfasoara o recoltare de ulmi
pasul 1: "ochesti" pomul

pasul 2: tunzi copacul sa-ti fie mai usor sa lucrii, cureti pamantul pana dai de primele radacini si sapi in jurul lui, al copacului

pasul 3: extragi cu blandete copacul si cureti pamantul de pe radacini (unii vor spune ca nu e bine, ca trebuie sa ramana balotul de pamant, eu nu am avut decese si la toti ulmii am curatat radacinile, macar nu car acasa tot felu de miscatori )

pasul 4, nu pot sa vi-l arat, este drumul spre casa










pasul 5: platnarea copacelului in vas

iata si ceilalti copacei recoltati

miniaturi

mai deunazi am avut niste mancarimi (nu spun in care parte anatomica) si mi-am facut un magazin cu lingurile si vasele de vanzare, umbland pe acolo am vazut lut polimeric, oau, de cand voiam sa stiu din ce se fac miniaturile pentru bonsai, dupa cateva zile s-a anuntat un concurs de saikei, adica un fel de "vedere" cu pietre, bonsai, apa, si alte cele ( asta era pentru cei ce nu stiau ce este Saikei, ceilalti sa nu citeasca), si ma batea rau de tot gandul sa ma inscriu, ideea a venit, stiam de unde sa-mi iau si materiale pentru miniaturile necesare, deci am purces la treaba, am cautat prin curte o lespede de piatra pe care urmau sa fie asezate toate cele, pietre pentru a imita muntii, si m-am blocat, toti pomisorii mei erau prea mari pentru ceea ce voiam eu sa fac, timp sa recoltez acuma, cu toate ca e perioada propice, nu am, deci am renuntat la concurs, in schimb deja dadusem comanda la lutul polimeric, care dupa vreo doua zile a si ajuns, curiozitatea, mancarimile, cine stie care din toate nu m-a lasat si m-am apucat sa modelez, si iaca ce am reusit sa fac

chiar daca nu a iesit chiar ce voiam eu, mi-am adus aminte de plastelina si perioada cand ma jucam cu ea :)

Picea Abies - molid

 continuand seria "conifere chinuite" azi am incercat sa "modelez" un molid recoltat anul trecut(singurul conifer care s-a prins) si care anul acesta a dat o gramada de muguri, initial avea forma traditionala a unui pom de craciun cu inaltimea de avroximativ 1 metru, dupa ce m-am bagat in el a ajuns cam la 30 cm

cheile Carasului - toamna

cautand ceva poze am dat de pozele facute toamna trecuta, cand am fost la recoltat pomisori pe cheile Carasului, pentru cei ce nu stiu acestea sunt situate langa localitatea Carasova, intre Resita si Anina

  intrarea in chei dinspre Carasova

 pomisor crescut pe peretele de stanca

 intrarea in pestera liliecilor

 iedera pe perete langa pestera

 vedere de deasupra pesterii

 nodul gordian

 dupa cum am spus, pozele sunt de anul trecut, am prins o vreme superba, un octombrie cu un soare mai mult decat generos, iar ca traseu am mers doar pana la pestera liliecilor, deci doar o bucatica din chei, recomand traseul, nu este foarte dificil, iar peisajele sunt superbe